Terapii țintite în cancerul tiroidian diferențiat

În luna noiembrie a avut loc la Timișoara Al 22-lea Simpozion de Psihoneuroendocrinologie. Am avut placerea de a vorbi în cadrul acestui eveniment despre indicațiile tratamentului cu inhibitori de tirozin-kinază in cancerul tiroidian diferențiat rezistent la radio-iod, despre beneficii, limite și efecte adverse plecând de la experiența pacienților noștrii evaluați în cadrul Institutului Parhon și de a trece în revistă potențiale alternative de tratament pe care ne așteptăm să le aducă anii viitori.

Cancerul tiroidian diferențiat (CTD) are în general un prognostic bun, în mare parte datorită eficienței radioiodoterapiei. Cu toate acestea, la unii pacienți boala își pierde capacitatea de captare a iodului sau avansează deși continuă să capteze iodul, probabil prin dediferențiere. La pacienții cu cancer tiroidian refractar la iod, progresiv, metastatic inhibitorii de tirozin-kinază încetinesc progresia bolii și chiar induc regresie tumorală susținută.

Inhibitorii de tirozin-kinază disponibili clinic în present (Lenvatinib, Sorafenib) inhibă parțial multiple kinaze și influențează multiple căi de semnalizare. Acest lucru conduce la control tumoral dar, datorită lipsei de specificitate, cauzează numeroase afecte adverse care afectează calitatea vietii. Pentru pacienții care nu mai răspund la Lenvatinib sau Sorafenib Cabozantinibul este evaluat ca terapie de linia doi în studii clinice. Efecte adverse comune pentru toate aceste medicamente sunt oboseala, scăderea ponderală, greața și diareea; Lenvatinibul determină frecvent hipertensiune arterială, în timp ce Sorafenibul și Cabozantinibul produc afectare a pielii și mucoaselor.

Activitatea de cercetare actuală este concentrată pe identificarea de terapii inovative țintite împotriva unor modificări moleculare specifice implicate în tumorigeneză și în progresia către CTD slab diferențiat, ceea ce caracterizează oncologia de precizie. Selumetinibul (inhibitor al căii MAPK) si Dabrafenibul (inhibitor BRAF selectiv) s-au dovedit a restabili radioiodosensibilitatea la pacienți cu CTD rezistent la iod. Larotrectinibul (inhibitor selectiv TRK) a devenit recent primul medicament dezvoltat și aprobat ca terapie tumor-agnostică, dovedindu-și eficiența în diferite tumori solide care adăpostesc fuziuni ale genei NTRK.

Asistăm la o schimbare de paradigmă în managementul cancerului tiroidian avansat. O clasificare moleculară a cancerului tiroidian pare a reflecta mai corect evoluția clinică a pacienților comparativ cu histologia clasică. Prin extensie, terapia oncologică va deveni probabil personalizată prin acțiunea asupra unor biomarkeri targetabili specifici.